Din ce perspectivă îmi creez propriii clienți?

Încredere versus perpetuarea tiparului de victimă

Diferența dintre „gratuit” sau „îți dau când poți” și o plată clar stabilită (sau… „Drumul spre iad este pavat cu bune intenții”). Am trăit două experiențe complet opuse:

Prima: Am încheiat o tranzacție pe principiul „Îți dau când ai. Vei vedea valoarea produsului și vei plăti când poți.”

A doua: O tranzacție clară, în care banii erau plătiți la livrare. Interesant este că, în momentul în care am încheiat tranzacția clară, banii necesari pentru plată au apărut instant. De ce? Diferența dintre cele două situații este simplă: prima te pune, fără să vrei, în poziția de victimă. Cealaltă te plasează în poziția de încredere—în tine, în valoarea ta și în clientul tău.

Sfat bonus: Mintea nu recunoaște „gratuit” și, ca rezultat, nu valorizează ceea ce primește fără angajament — pur și simplu nu valorează. Cât de important este modul în care alegi să privești clienții tăi? Cu încredere sau aleg să validez lipsa lor de angajament? Modul în care stabilești relația cu clientul definește nu doar tranzacția… ci și energia și fluxul întregii afaceri.